Totul este gata...
Carti

„Un astfel de Mare Preot”

Capitolul 1 - Calea consacrata; A.T.Jones

CARTE

„Punctul cel mai important al celor spuse, este că avem un Mare Preot care S-a aşezat la dreapta scaunului de domnie al Măririi, în ceruri, ca slujitor al Locului prea sfânt şi al adevăratului cort, care a fost ridicat nu de om, ci de Domnul” (Evrei 8,1).

Acesta ar fi rezumatul dovezilor înaltei preoţii a lui Isus, dovezi prezentate în primele şapte capitole din Evrei. Potrivit versiunii “Good News Bible,” concluzia acestui rezumat nu este atât că avem un Mare Preot, cât că, “avem un aşa Mare Preot.” “Aşa” înseamnă aici “de tipul,” “de genul,” adică ”aşa cum s-a spus, nu altfel.” 

Ca şi cum s-ar spune: În cele de până aici (primele şapte capitole ale epistolei către Evrei) au fost menţionate anumite lucruri privitoare la Isus ca Mare Preot, câteva însuşiri prin care El a ajuns Mare Preot sau anumite lucruri care Îl fac Mare Preot. Acestea sunt însumate în acest verset: “Punctul cel mai important al celor spuse este că avem un astfel de Mare Preot.”

Trebuie, deci, ca pentru înţelegerea acestei solii, să fie revăzute pasajele anterioare din epistolă, pentru a observa care este adevărata importanţă şi valoare a expresiei: “un astfel de Mare Preot.” Întreg capitolul şapte este dedicat discutării acestei preoţii. Capitolul şase se încheie cu un gând despre această preoţie. Capitolul cinci este dedicat aproape în întregime aceluiaşi subiect. Şi capitolul patru se încheie la fel. Iar acest capitol patru nu este altceva decât o continuare a capitolului trei care începe cu un îndemn la a ne aţinti privirile “la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus,” aceasta drept concluzie la ceea ce deja fusese prezentat. Capitolul doi se încheie cu gândul despre El, ca un “Mare Preot milos şi vrednic de încredere,” tot o concluzie, o concluzie a spuselor din capitolele unu şi doi, pentru că, deşi sunt două capitole, subiectul este unul singur. 

Această schiţă arată limpede că în primele şapte capitole din Evrei, gândul predominant este gândul despre preoţia lui Hristos şi că adevărurile prezentate, oricare le-ar fi forma, nu sunt decât evidenţierea, prin diferite căi, a marelui adevăr al acestei preoţii; şi toate acestea, ducând în final, la concluzia: “Avem un astfel de Mare Preot.” 

Aşadar, pentru descoperirea adevăratei valori şi importanţe a expresiei: “un astfel de Mare Preot,” trebuie să începem exact cu primele cuvinte ale epistolei către Evrei şi să urmărim acest gând până la concluzie, fără să uităm vreo clipă că “firul roşu” în toată această prezentare este “un astfel de Mare Preot;” şi că, în tot ce s-a spus, unicul şi măreţul scop este acela de a arăta omenirii că “avem un astfel de Mare Preot.” Oricât de bogate şi cuprinzătoare ar fi aceste adevăruri despre Hristos, cuprinse în mărturiile succesive din Evrei, trebuie să avem constant în minte faptul că ele, în totalitatea lor, au fost formulate cu un singur scop principal - de a arăta că “avem un astfel de Mare Preot.” Şi, cercetând aceste adevăruri aşa cum apar de-a lungul epistolei, va trebui să le considerăm subordonate şi tributare marelui adevăr care este mai presus de oricare dintre ele - concluzia că “avem un astfel de Mare Preot.” 

În capitolul doi din Evrei, ca o concluzie a argumentului prezentat acolo, stă scris: “Prin urmare, a trebuit să se asemene fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un Mare Preot milos şi vrednic de încredere.” Prin aceasta, se declară că bunăvoinţa lui Isus, apropierea Lui de oameni, naşterea Lui în trup şi locuirea printre oameni, au fost necesare pentru ca El să devină “un Mare Preot milos şi vrednic de încredere.” Dar pentru a-I cunoaşte dimensiunea condescendenţei şi pentru a înţelege sensul real al întrupării Sale ca Fiu al omului şi ca om, va trebui să ştim mai întâi măsura înălţării Sale ca Fiu al lui Dumnezeu şi ca Dumnezeu, acesta constituind subiectul primului capitol.

Bunătatea, poziţia şi natura lui Hristos pe când se afla în trup în această lume se găsesc mai amplu relatate, decât în oricare alt loc din Scriptură, în capitolul doi din Evrei. Dar acestea se găsesc în capotolul doi. Iar el este precedat de capitolul unu. Prin urmare, adevărul şi imaginea prezentate în capitolul unu sunt esenţial anterioare capitolului doi. Primul capitol trebuie înţeles deplin ca să putem urmări gândul şi să înţelegem adevărul din capitolul doi.

În primul capitol din Evrei, înălţimea, poziţia şi natura lui Hristos aşa cum era El înainte de a veni pe pământ, sunt prezentate mai deplin ca oriunde în Scriptură. De aceea, este clar că o înţelegere a poziţiei şi naturii lui Hristos dinainte de prima Sa venire pe pământ este esenţială pentru o înţelegere corespunzătoare a poziţiei şi naturii Sale atunci când a fost pe pământ. Şi, pentru că I s-a cuvenit să fie ce a fost pe pământ pentru ca apoi să poată fi un Mare Preot milos şi demn de încredere, este important să ştim ce a fost El în cer. Pentru că aceasta este esenţial anterior la ceea ce a fost El pe pământ şi, astfel, o parte importantă a adevărului rezumat în expresia “avem un astfel de Mare Preot.”

Copyright