Viziunea tronurilor
9 februarie 2013 - gc
Falmouth, Massachusetts - 15 februarie 1846
Frate Jacobs,
Viziunea mea pe care ați publicat-o în The Day-Star a fost scrisă sub un profund simțământ al datoriei, față de dumneavoastră, și nu mă așteptam să o publicați. Dacă m-aș fi gândit măcar o dată că ea va fi răspândită numeroșilor cititori ai ziarului dumneavoastră, aș fi fost mai precisă și aș fi adăugat unele lucruri care au rămas nespuse. Deoarece cititorii ziarului The Day-Star au aflat o parte din ceea ce Dumnezeu mi-a descoperit, și deoarece partea care a rămas nescrisă este de vastă importanță pentru sfinți, vă cer cu umilință să publicați și această parte în ziarul dumneavoastră. Dumnezeu mi-a arătat următoarele, acum un an chiar în luna aceasta:
„Am văzut un tron, iar pe el stăteau Tatăl și Fiul Său, Isus Hristos… Înaintea tronului se aflau poporul advent, biserica și lumea. Am văzut o grupare plecată în fața tronului, profund interesată, în timp ce toți ceilalți erau dezinteresați și nepăsători.
„Cei care erau plecați înaintea tronului trimiteau rugăciunile și priveau la Isus, iar El privea la Tatăl și părea că discută cu El. Atunci o lumină se cobora de la Tatăl la Fiul Său, și de la Acesta la adunarea plecată în rugăciune. Apoi am văzut o puternică lumină venind de la Tatăl asupra Fiului, iar de la El a fost trimisă asupra tuturor celor aflați înaintea tronului. Dar puțini au primit acea lumină. Mulți s-au retras de sub ea, și imediat i s-au împotrivit. Alții erau nepăsători și nu au prețuit lumina, iar aceasta s-a depărtat de la ei. Unii au apreciat-o, și s-au alăturat celor care erau plecați în rugăciune înaintea tronului…
„Am văzut pe Tatăl ridicându-se de pe tron și, într-un car de foc, intrând în Sfânta Sfintelor, dincolo de perdea, și așezându-se. Am văzut acolo scaune de domnie pe care nu le văzusem mai înainte. Apoi L-am văzut pe Isus ridicându-se de pe tron, iar cei mai mulți dintre cei plecați înaintea tronului s-au ridicat împreună cu El. Nu am văzut nicio rază de lumină trecând de la Isus la mulțimea nepăsătoare după ce S-a ridicat El, iar ei au fost lăsați în întuneric deplin.
„Cei care s-au ridicat împreună cu Hristos își țineau privirile ațintite asupra Lui pe când părăsea tronul, iar El i-a condus puțin; apoi El a ridicat brațul, și s-a auzit vocea Lui spunând: ‘Așteptați aici, Eu intru la Tatăl să primesc împărăția. Păstrați hainele neîntinate, iar Eu Mă voi întoarce de la nuntă, și vă voi lua cu Mine’…
„Apoi Isus mi-a arătat deosebirea dintre credință și sentimentalism.
„Am văzut pe cei care s-au ridicat împreună cu Isus trimițându-și credința în Sfânta Sfintelor la Isus și rugându-se: ‘Tată, dă-ne duhul Tău!’ Atunci Isus a suflat peste ei Duhul Sfânt. În acea suflare se găsea lumină, putere, și multă dragoste, bucurie și pace.
„M-am întors să privesc la gruparea care rămăsese plecată înaintea tronului. Ei nu știau că Isus a plecat. Satana s-a prezentat așezat pe tron, încercând să ducă mai departe lucrarea lui Dumnezeu. I-am văzut privind spre tron și rugându-se: ‘Tată, dă-ne duhul Tău!’ Atunci Satana a suflat asupra lor influența lui nesfântă. În ea era lumină și multă putere, dar nu dragoste scumpă, bucurie și pace. Scopul lui Satana era să-i țină în amăgire, și să-i atragă înapoi prin amăgire pe copiii lui Dumnezeu.
„Am văzut cum unul după altul părăseau gruparea celor care se rugau lui Isus în Sfânta Sfintelor, și mergeau să se alăture celor dinaintea tronului; și imediat primeau influența nesfântă a lui Satana” (Viziunea avută în februarie 1845; publicată inițial în The Day-Star, 14 martie 1846).
***
Iată un link în care viziunea este redată complet (în original).
UPDATE 31 ianuarie 2016: Deoarece pe internet apar deseori modificări de adrese și pagini invalide, atașăm aici viziunea în original:
Falmouth Mass.,
February, 15, 1846.
Bro. Jacobs: {Day-Star, March 14, 1846}
My vision which you published in the Day-Star was written under a deep sense of duty, to you, not expecting you would publish it. Had I for once thought it was to be spread before the many readers of your paper, I should have been more particular and stated some things which I left out.
As the readers of the Day-Star have seen a part of what God has revealed to me, and as the part which I have not written is of vast importance to the Saints; I humbly request you to publish this also in your paper. God showed me the following, one year ago this month:
I saw a throne, and on it sat the Father and his Son Jesus Christ. I gazed on Jesus’ countenance and admired his lovely person. The Fathers person I could not behold for a cloud of glorious light covered him. I asked Jesus if his Father had a form like himself; He said he had, but I could not behold it; for, said he, if you should for once see the glory of his person, you would cease to exist.
Before the throne was the Advent people, the Church, and the world. I saw a company bowed down before the throne, deeply interested while most of them stood up disinterested and careless. Those who were bowed before the throne would offer up their prayers and look to Jesus, then he would look to his Father and appeared to be pleading with him. Then a light came from the Father to his Son and from him to the praying company.
Then I saw an exceeding bright light come from the Father to the Son and from the Son it waved over the people before the throne. But few would receive this great light. Many came out from under it and immediately resisted it. Others were careless and did not cherish the light and it moved off from them. Some cherished it and went and bowed down before the throne with the little praying company. This company all received the light, and rejoiced in it as their countenances shone with its glory.
Then I saw the Father rise from the throne and in a flaming chariot go into the Holy of Holies within the vail, and did sit. There I saw thrones which I had not seen before. Then Jesus rose up from the throne, and most of those who were bowed down rose up with him. And I did not see one ray of light pass from Jesus to the careless multitude after he rose up, and they were left in perfect darkness.
Those who rose up when Jesus did, kept their eyes fixed on him as he left the throne, and led them out a little way, then he raised his right arm and we heard his lovely voice saying, wait ye, I am going to my Father to receive the Kingdom. Keep your garments spotless and in a little while I will return from the wedding, and receive you to myself. And I saw a cloudy chariot with wheels like flaming fire. Angels were all about the chariot as it came where Jesus was; he stepped into it and was borne to the Holiest where the Father sat. Then I beheld Jesus as he was before the Father a great High Priest. On the hem of his garment was a bell and a pomegranate, a bell and a pomegranate.
Then Jesus shewed me the difference between faith and feeling. And I saw those who rose up with Jesus send up their faith to Jesus in the Holiest, and praying, Father give us thy spirit. Then Jesus would breathe on them the Holy Ghost. In the breath was light, power and much love, joy and peace.
Then I turned to look at the company who were still bowed before the throne. They did not know that Jesus had left it. Satan appeared to be by the throne trying to carry on the work of God. I saw them look up to the throne and pray, My Father give us thy spirit. Then Satan would breathe on them an unholy influence. In it there was light and much power, but no sweet love, joy and peace.
Satan’s object was to keep them deceived and to draw back and deceive God’s children. I saw one after another leave the company who were praying to Jesus in the Holiest, go and join those before the throne and they at once received the unholy influence of Satan. {DS March 14, 1846, par. 1}
...***...
Articole 2013
